Mondenităţi la o cană de cafea

Filipissima

Posted on martie 20, 2011 by lesjoursdemavie

Iubitorii muzicii de operă o sărbătoresc, astăzi, pe soprana Felicia Filip.
Ana Felicia Filip a venit pe lume pe 20 martie 1959 în Slatina, judeţul Olt, într-o familie care nu avea legătură cu arta dar care şi-a sprijinit copiii, trei la număr, să-şi aleagă singuri drumul în viaţă.
Încă de când avea doar câţiva anişori, micuţa Felicia i-a uimit pe cei din jur cu vocea ei. „Cânt încă de dinainte să încep să vorbesc. Întotdeauna când îmi cerea cineva să îi cânt, nu mă lasam rugată de două ori“, îşi aminteşte soprana.
Drumul către succesul de acum a început cu studiul viorii, timp de 12 ani. Apoi, s-a înscris la Conservatorul din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1985. Aici a întâlnit-o pe marea artistă Georgeta Stoleriu care i-a fost profesoară de canto.
A debutat la Braşov, cu roluri din Rigoletto şi Traviata, de Giuseppe Verdi, iar 1986, la Bucureşti, interpretează rolul Antonia, din opera Povestirile lui Hoffmann, de Offenbach.
Până la evenimentele din Decembrie 1989 este solistă a Teatrului Liric din Braşov. Este o perioadă din care soprana nu are amintiri tocmai frumoase. „Stăteam la cozi pentru viză ca să pot ajunge la concursurile din străinătate. Era frig, eram îmbrăcată sărăcăcios şi nemâncată. După ore de aşteptare mi se spunea că nu a ieşit încă viza. Era cumplit. Ajungeam la concursuri, de multe ori, cu nici jumătate de oră înainte de a se termina, dar ştiam că o să câştig şi aşa era“, a povestit aceasta într-un interviu. Cu acelaşi prilej, Felicia Filip a mărturisit că unul dintre cele mai dificile momente pe care le-a trăit a fost cel din 1988, când i s-a interzis să mai plece din ţară pentru că devenise prea valoroasă şi riscul să nu se mai întoarcă era prea mare.
Revoluţia, însă, i-a schimbat nu numai cariera, ci şi viaţa. Primele concerte în străinătate le-a susţinut în 1991, la Basel (Elveţia), cu Traviata. Tânăra soprană a fost încoronată ca „Noua regină a Traviatei”, rol pe care l-a cântat cu o muzicalitate ieşită din comun şi cu puterea interpretativă a unei mari tragediene.
Tot în 1991 se căsătoreşte cu Cristian Mihăilescu, pe care îl văzuse prima oară în studenţie şi pe care l-a reîntâlnit, câţiva ani mai târziu, pe scenă, la Bucureşti.
Felicia Filip urcă pe mari scene ale lumii, Covent Garden, Wiener Staatsoper, Hamburg, Toulouse Moscova, Madrid.
A concertat sub bagheta unor dirijori ca Silvio Varviso, Anton Guadagno, Daniel Oren, Carlo Rizzi şi a lucrat cu regizori ca Otto Schenk, John Cox, Jean Claude Auvray, Axel Corti, Nicolas Joel, alături de parteneri precum Roberto Alagna, Francisco Farina, Marcello Giordani, Juan Pons sau Vincente Sardinero.
Şi-a adăugat în repertoriu roluri din opere semnate de Mozart (Don Giovanni, Les Noces de Figaro, L’enlèvement au Sérail, Bastien et Bastienne), Verdi (La Traviata, Trubadurul, Rigoletto, Falstaff, Stifelio), Rossini (Bărbierul din Sevilla), Donizetti (Elixirul dragostei, Don Pasquale), Puccini (Boema) sau Bizet (Carmen).
În 1996, Felicia Filip a realizat o premieră în muzica românească. După modelul Monserrat Caballe-Freddy Mercury, soprana colaborează cu reputata trupă rock Iris, la proiectul Athenaeum, primul album de rock simfonic din România. „A fost o întâlnire astrală. Din primul moment ne-am simţit cu toţii ca şi cum ne-am fi cunoscut de-o viaţă şi ne-am completat reciproc“, recunoaşte artista. Aceasta consideră că, datorită colabărării cu Iris, a descoperit-o şi publicul tânăr, care a început să vină la operă, ca s-o vadă.
În 2007, Felicia Filip colaborează cu grupul K 1, împreună cu care susţine peste 30 de concerte în 5 ţări europene (Austria, Germania, Italia, Belgia şi Franţa). Turneul, intitulat Etnosimfonica, a combinat muzica simfonică cu genul etno-rock. El a fost urmat, în 2008, de concertul Legendele Carpaţilor.
Felicia Filip este unica solistă de operă din lume care a câştigat toate Premiile Mozart, atât în 1983, la Barcelona, cât şi în 1987 la Viena şi în 1991 la Toronto.
Despre sine, Felicia Filip spune că este o fire pozitivă, optimistă şi că iubeşte florile şi păsările. „Caut din tot ce întâlnesc să descopăr ce-mi place, nu ce nu-mi place. Ceea ce nu ştiu nu mă afectează“, mai spune artista.